Reorganizarea realităţii cu ajutorul poeziei

Cuvintele scrise, rostite, vorbite, “zise” ş.a. au devenit un corp instrumental lingvistic de reproducere culturală, de mijlocire a înfăţişării trăirilor emoţionale poetice.

Poeţii acaparează părţi din corpul complex al cuvintelor şi supun sonoritatea, sensurile şi semnificaţiile simbolice ale acestora în interesul propriu, legat de dorinţa de a crea poezie.

         Scopul dorinţei generice a oamenilor-poeţi nu este de a vinde produsul poetic, ori de a întări cultura poetică ci, în esenţă, este vizată echivalarea trăirilor în minţi diferite, în areal găzduitor al comportamentului uman/umanist deosebit, diferit între alte areale.

      Poezia poate reorganiza realitatea, astfel încât alte minţi decât cea a poetului să eludeze secvenţial, în spaţiu şi timp, lumea din jurul celui ce scrie, lumea lui exterioară.

          Ca atare, poetul decide, cititorul execută decizia prin voinţă şi angajament imuabil.

     Are loc remodelarea valorică a reproducerilor emoţionale, o anume omogenizare intenţională a interesului cititorului de “a trăi şi altceva”.

       Poetul formalizează, astfel, o “industrie” ajutătoare pentru nesăţietatea experienţelor emoţionale.

     Munca poetică grea, angajamentul cumpătat al cititorului şi devoţiunea culturală -  estetică induc toleranţa, egalitatea şi simplitatea accesului la acel “altceva poetic”.

    Poeţii detailişti pun la dispoziţia oricui cuvinte, pentru atingerea autosuficienţei consumeriste poetice în rîndul cititorilor.

      Oferta de consens poetic este deseori ternă. În schimb, lipsa de consens poetic consimte deranjamentele în privinţa înţelegerii vieţii cu ajutorul cuvintelor.

        Poezia nu se bazează pe împărţire, disociere, destructurări ulterioare creaţiei sale. Neavând rol ulterior operaţional, poezia se desproprietăreşte de la poet şi devine proprietate comună eterică.

       Suplimentarea apropierii cuvintelor de cititor nu se mai poate face după scrierea poeziei. (Bunăoară, scrierea cuvintelor poeziei cu litere aurite are acelaşi efect ca şi cel din scrierea cuvintelor cu cerneală sau tuş vegetal).

         Poetul ar avea tentaţia ofertei poeziei sale întru consum de serie. Însă, el nu are control făţiş asupra modului de consum poetic. Poezia, totuşi, poate să uniformizeze perspective, să producă tangenţe între cunoştinţe şi dorinţe de trăiri experienţiale emoţionale.

            Trăirile poetice personale ale cititorului (altele decât cele din rezonanţele/ecourile din poezii) sunt obstacole, piedici pentru introducerea în circuitul consumerist a fiecărei noi poezii din portofoliul unui om-poet.

          Cititorii de peste tot sunt uniţi cu ajutorul cuvintelor (uneori, cu aceleaşi cuvinte, cu acelaşi grup de cuvinte).Cuvintele din poezie se contopesc în nostalgii, în saturaţii şi singurătăţi ale cititorului.

            Nu se întâlnesc niciodată mişcări succesive ale poeziilor şi se omite complet discuţia despre eficienţa poetică.

            Problemele interne ale poeziilor sunt stagnante, ascunse, netransmisibile. Loialităţile “cititor-poezie” se construiesc pe baze transformative, texturale din context, centrate pe voinţa liberă de osmoză între poet şi cititor.

           Nu există poezie reciclabilă. De regulă, rescrierea unei poezii reprezintă un eşec.

Odată fixate eforturile creatoare într-o poezie, alte eforturi nu se articulează cu sistemul referenţial al puterii poetice.

        Poezia cedează excelenţa sa prin consumul “luării la cunoştinţă” de către cel ce o citeşte.

            Nu se întâlnesc generaţii de poezii, ci doar generaţii de poeţi.

      Realitatea poetică ar trebui să întruchipeze vizibilitatea activităţilor cognitive, nu neaparat cunoaşterea în sine. Acest rol ar putea arăta dacă se manifestă deosebirile dintre arta poetică, meseria poetică (dacă aceasta este asumată şi există), respectiv cunoaşterea în sine.

       Anticii foloseau poezia pentru exprimarea diferitelor tipuri de activităţi, pentru măsurarea aptitudinilor, contopind cunoaşterea cu experienţa.

        Evaluările gândirii aristotelice conduc la ideea că poezia denumeşte activităţi creatoare, arta poetică fiind, până la urmă, deprindere creatoare, care operează în baza raţiunii căutătoare de adevăr.

           Este observabilă refragmentarea viziunii referitoare la artă, ori creaţie cu ajutorul poeziei.

            Visul de aur al poeziei ar fi cel al imunităţii la segmentare. Sub-delimitările poeziei nepermise permit sub-delimitări poetice (succesiuni de imagini poetice).

            Viaţa şi lumea beneficiază de resegmentarea poeziei. Apollo este ocrotitorul poeziei, Calliopea este muza poeziei epice, Eutherpe devine muza poeziei lirice iar Erato susţine şi protejează poezia retorică.

            Se observă că viaţa şi corpul monolit al poeziei, caracterizat de unidimensionalitate existenţială, de fiinţă atemporală în sine, nu au fost ferite de apropieri de interese din partea muzelor, a zeilor. Aceşti actori (muze şi zei) sunt tăietori ai axei de unidimensionalitate existenţială şi de orientare/sens de avans a poeziei generale, în sine.

            Poezia înconjurată de “îngrijiri zeieşti” şi “muzeale”, provenite din realităţi cereşti, virtuale, rezistă însă ca fenomen unidimensional, păstrându-se “neatinsă”, autoreflectându-se în izolarea sa vie. (Cine ar putea ucide poezia, cine ar putea să o şteargă din realitatea fenomenologică vie?)

          Poezia, în realitate, este un fenomen liber; mecanica şi legile mecanicii nu pot delimita, limita, segmenta corpul poeziei. Acustica nu poate opri sunetul imaginilor poetice vorbitoare.

            Înfăţişarea mută a poeziei constă în puterea sa misterioasă de “a fi”, neînrudită cu nimeni şi nimic.

            Arhetipuri cereşti divine arătate, ideile lucrărilor înviate, multiplicarea intuitivă reală a realităţii, - toate acestea conferă poeziei mimensis aproape sacru, ideal în ochii oamenilor din realitatea exterioară lor.

            În realitatea interioară a omului, poezia determină vizibilitatea invizibilului, cu ajutorul elocvenţei libertăţii de a procesa acţiuni emoţionale. Vorbirea frumoasă a poeziei înseamnă supunerea sa (mai degrabă cedare din nesupunerea sa absolută) la elocvenţă, spre a oferi poetului statutul de artist absolut liber.

            Segmentarea interioară a trăirilor emoţionale poetice este lucrarea de constructor a omului – cititor, spre a fi edificator contributiv la desăvârşirea lucrurilor minunate, finalizate parţial de natură.

        Poezia ditirambică, de exemplu, devine săltăreaţa dansului paşnic al imaginilor poetice, care stau la rând spre a fi puse în ziduri de mătase şi adieri moi, între care dorm intrinsec, liniştite, cuvintele.

      Se întâlnesc, desigur, specificităţi ale trăirilor emoţionale, experienţiale, care ocazionează operatori diferenţiali întru înfăţişare, ceea ce se adună într-un tip sau altul, gen sau altul de poezie. În această textură convenţională, inteligibilă a diferenţelor/diferenţierilor între felul trăirilor emoţionale experienţiale se află o sub-textură a reproducerii acestora din urmă cu ajutorul poeziei.

            Căci, poezia nu este trăire emoţională experienţială ci “reproducerea” ori “iniţierea” pentru răspândire, difuzare a efectelor/rezultatelor trăirilor în cauză, prin intermediul imaginilor poetice.

       Realitatea este, astfel, înobilată cu substanţă reflectativă din trăiri emoţionale experienţiale, regăsindu-se, în mod obligatoriu, nu reconstruită, rearanjată nederanjant, ci complementar, adiacent, osmotic, prin articulări, extensii ş.a. (...)

         Realitatea exterioară poate fi, aşadar, ajustată, restructurată, modificată, transformată, reorganizată ş.a. cu ajutorul cuvintelor din poezie, deci cu ajutorul poeziei, atâta timp cât ele (cuvintele) sunt opuse altor formule de înfăţişare a unui sistem trivializat de referinţe experenţiale emoţionale, spre a deveni date de intrare, de pornire a fiinţării frumuseţii şi plăcerii estetice.

Arta cuvântului fixează poezia în sistemul de pornire a restructurării realităţii întru convenţionalităţile binelui, frumosului, armoniei, echilibrului mereu dezechilibrat, marcând astfel avansul spaţio-temporal al omului.

 (Din volumul Fizica şi metafizica poeziei, 201..)

                       Copyright ©  Ioan V.  Gâf-Deac 

"FUNDAMENTALS OF DOXASTIC MANAGEMENT"

(Bazele managementului  doxastic)

Author:

Professor Dr. IOAN GÂF-DEAC,

Ed. Free Mind Publishing, Bucharest, 2013, (ISBN 978-606-93321-5-3)

www.fdbc.eu,

www.semnegenerale.blogspot.com,

e-mail: ro_affairs@yahoo.com, Bucharest, Romania

The book "FUNDAMENTALS OF DOXASTIC MANAGEMENT"/ (Bazele managementului  doxastic)  Author: Professor  IOAN GAF–DEAC, Ph.D, is an absolute novelty in the field. For the first time in the worldwide scientific literature is introduced the Doxastic Management concept. Such treatment of Management is done completely unconventional and full originality.

On this occasion it introduced a new branch in general management science. All drawings, mathematical relationships and concepts in the new field belong of the author.

The object of the book is the formalization of theoretical and practical bases of doxastic management, it seems reality to create the institutionalization of research framework and explain what today is empirically manifested, often uploaded by personal experience in the work of organization and management.

The thesis can serve those who conceptualized (design) management systems in the knowledge based economy.

For the first time is addressed in a separate author paper about issues of general management as a productive practice and economic relations priority conducting by meta-management and new concept based on doxastica.

Doxastic technics of the systems, including systemic content of general management, in contemporary terms tend to show that individual objectives achieved is only stopped, in context aiming to achieve objectives system (goals).

Elementary and individual expression forms of the managerial processes require new organizational structures that can not be edges in an individual to oversee and intervene in daily events almost development, to which should generate actions and produce a classical decision.

Quality management issues can be regulated by quantitative methods, but their real solutions is streamlining by doxastica.

The book proposed by the author, i.e. the share views on scientific concepts and categories, is mostly dominated by originality.

Graphical and analytical representations are the author's own creations.

Basically, the content of the book is about issues of profound originality, scientific, reported in the literature for the first time in worldwide. Elements of theory, principles and concepts in doxastic management are highlighted by systematic relationships between variables and limits. 

Is overarching defined the concept of doxastic management system. The consistent treatment refers to the most important definitions in the field of systematic doxastic management. 

In the book are given doxastic basics elements of modern management, compatible and incompatible approaches, objectives and improving managerial doxastica.

The Content of the book:

Introduction

PART I: PRELIMINARY FOR A NEW MANAGEMENT

1. The need for new lines and horizons for the organization and management of European civilization

2. Attempts to advance management theory by discussing the basic structure and mechanisms of the universe

1.3. Life course and rebirth of science in the managerial context of the new economy

·         General findings

·         Connecting observation to non-observation

·          Need of non-knowledge increase

·          Danger of stability in science. Unbalance establishment.

·          Irreversible growth

·          Self-reproduction multiplication. Organization versus self-organization

·         Synthetic aspects of the life course  and rebirth of sciences

1.4. Preliminary on doxastic management

1.5. Becoming management as a comprehensive science

1.6. General managerial analysis

1.7. Managerial axiomatization

1.8. Managerial abstractions

1.8.1. Mathematical managerial abstraction

1.8.2. Physical managerial abstraction

1.8.3. Metaphysical managerial abstraction

1.9. Managerial system as an abstract entity

1.10. Theory action in management

1.11. Managerial analysis of human actions

1.12. Underwritten and assigned managerial commitment

1.13. Ultra-cultural /hyper space and rise to ultra-power

1.14. Connectivism and new managerial learning

1.15. Awareness calculations in general management decision

·          - Interaction for collaborative decision making

·          - Managerial schemes

·          -  Dynamic architecture with multi-maps of managerial acts

·          -   Managerial self-connectivity

1.16. Focus on managerial knowledge resources

1.17. Newtonian concept extension in knowledge management

1.18. Building a new organizational culture. Techniques and procedures

·          -   Artificial intelligence and modern management

·        -  Domination of technology over the managerial culture. Establishment of digitized trans-generationality

·        -  Speech and language impairment

·       -   Write impairment

·        -  Information impairment

·       -  Informal and non-formal education

1.19. Managerial knowledge management

1.20. Ecology of knowledge management and organizational and structural de-massification

·        -  From de-massificated knowledge to conglomerate knowing

·       -   From simple products manufacturing to the achievement of meaning production

·       -   From establishment of rules to engagement in the self-determination process of rules

1.21. Elements of management network based economy

1.21.1. Preliminaries

1.21.2. Management of complex-dynamic social networks

1.22. Conceptual proportionality and technical management to formalize the knowledge society

1.23. Transient knowledge management data

·       -   Introduction to the theory of transitional knowledge

·         - Trend CDC number in finite time intervals

1.24. Assertions about intellectual property

1.25. Preliminaries on metavers

1.26. Managerial life in non-events

1.27. Presence of modal operators in management

PART-II: FUNDAMENTALS  OF THE DOXASTIC MANAGEMENT

2.1. Etymological of doxastica aspects

2.2. Shaping early of conceptual doxastic management

·      -   Explanatory formulas  for disciplinary content  of doxastic management

·        -  Meta-management elements for doxastic interrelationships

2.3. Doxometry of conceptual premises in management

2.4. The interpretation of the phenomenon of doxastic management

·        -  Defining elements of doxastic management systems

·        -  General doxastic management system connections with the external environment

2.5. Compatible premises of management

2.6. Doxastic managerial behavior

2.7. Probability of doxastic consistency opinions in managerial decision

2.8. Doxastic processual behavior

2.9. Situational doxastic decision

2.10. Comparisons between deterministic and doxastic systems in analyzing managerial phenomena

2.11. Neighbourhood structures obtained by doxastice methods for high confidence decision

·        -  Building neighbourhood structures for processing the high confidence decision

·         - Quantifying the potential of deductive monotony

·         - Typology of neighborhood structures

2.12. Doxastic meta-management

2.13. Doxastic meta-epistemology in management

·        -  Epistemological implications in doxastic management structure

·       -   Stopping regression and induce reliable of consistency in management decisions

·        -  Obtaining minimum epistemic rationality and managerial contextualism

2.14. Links between doxastic managerial variables

2.15. Variables variation around the expected value

2.16. Doxastice managerial errors

·        -  Identifying of domain measurement errors

·        -  Identifying of systematic or random errors

2.17. Managerial practices of errors such doxastic sourse

2.18. Criterial subordination of doxastic managerial errors

2.19. Doxastic correlation analysis in management

2.20. Meta-linguistic participation in dynamic doxastic of logic operationalization

2.21. Simplicity of doxastic management

2.22. Actional positive delimitation and limitation by doxastic management

2.23. Epistemic plausibility of doxastic structures

2.24. Plausibility structures in relation to managerial static / dynamic doxastic attitudes

2.25. Arguments in doxastic management

2.26. Consistency of doxastic management

2.27. Doxastic logical normality in management

2.28. Doxastic apeironism in management

2.29. Noetic systems in management

·       -   Basic aspects

·        -  Doxastic arguments of organization and management

2.30. Sinergisms and new managerial doxastic system tangents. About co-sinergism

2.31. Conditional confidence in management

·       -   Conditional informations and management events

·       -   Conditions trust of epistemic management

·       -   Managerial open statements

2.32. Paradox in doxastic management

2.33. Doxastic virtue in management

2.34. Managerial ambiguity

2.35. Managerial illusion and disillusion

2.36. Changing belief in doxastic managerial field

2.37. Changing states of reliability and consistency of decision-making

2.37.1. Review / revision states of trust on management process

2.37.2. Consistency typology of management processes

2.38. The persuasive ad-hoc management

2.39. Changing states of decisional trust among managers

2.40. Bi-level evidence for trust management

2.41. Managerial confidence, with doxastic valences

2.42. Processing trust using doxastic management models

·         Building probabilistic joined models connected with decision structures

·         The function of a submodel for decision alternative search functional-axiological for an doxastic model

2.43. Managerial openings to teleology

2.44. Theory and operators managers in doxastic managerial flows

·        -  Identifying doxastic managerial theories

·        -  Relative identity of manager

·         - Types of managers and doxastic managerial conditions

·       -   Changing levels of trust management

PART-III:  MODELING OF MANAGERIAL DOXASTICA 

3.1. Formalizing doxastic responsibility

3.2. Conceptualizing doxastic management

3.3. Modeling for doxastic management decisions

3.4. Doxastic management assertion

3.5. Managerial epistemic obligations

3.6. Reducing / eliminating knowledge-waste management organization and procedural inefficiency

3.7. Innovation doxastic management in networks

·         - Innovative process of chain actions

·        -  Creativity and doxastic knowledge management

·        -  Possible replacement at random determinism and novelty preference by doxastic management

3.8. Connection with the doxastic decision models

3.9. Formalization of early doxastic models

3.10. Cvasi-doxastics models

·        -  Doxastic management and role of operational alignments

·         - The simple confidence decision

·       -   The simple  subjective probability decision

3.11. Management simulation

·         - Doxastic management optimization

·         - Formalize a doxastic management simulation model

·         - The general form of doxastic managerial simulation model

·        -  Design of doxastic management simulation model

·        -  Check the reliability of the doxastic management simulation model

3.12. The models of new generation of superfluid doxastic managerial decision

3.13. Cognitive model of altruistic management

3.14. Fallible and infallible management programs

3.15. Alethea ways in management

3.16. Doxastic managerial discourse

3.17. Doxastic voluntarism

3.18. Doxastic voluntarism in management

3.19. Multi-agents in doxastic management

3.20. Non-return doxastic management

3.21. Passive modeling of future managerial reality. Towards a new management order

3.22. Formalizing doxastic management processes

PART-IV : DOXASTIC PRACTICALITY DECISION

4.1. Formalizing and directing management efforts to theoretical and practical knowledge with doxastic parameters

4.2. Pragmatic conceptual alignments in doxastic management

·       -   Boundaries between nature and forms of managerial reality

·       -   Doxastic relationships between information and knowledge management

·       -   Management organization in network by doxastic meanings management

4.3. Proiectability of  doxastic management

4.4. The transition to cvasiperenity using doxastic management

4.5. Management and organizational learning culture in the Knowledge Economy

4.6. A new environment for firms and managers in cyberspace

4.7. Growth of management companies

4.8. Doxastic rhetoric in general management

·        -  Structural elements and rhetoric / rhetorical structured items

·        -  Structured explanations of managerial rhetoric

4.9. Doxastic managerial practice by cvasi epistemic true

4.10. Search doxastic management in organizational practice

4.11. Doxastic use to identify direct managerial perceptions

4.12. Operational management team in the doxastic issues

4.13.Postmodern doxastic tendencies among managers and firms. About organizational civilization

4.14. Countering insecurity management companies using postmodern doxastic value

4.15. Resources to conduct economic activities

4.16. Distribution of distinct interval summary statistics of management process

4.17. Excess matrix of management

4.18. Analytic managerial pragmatism

l4.18.1. On managerial functionalism

4.18.2. Classical symbolism and managerial functionalism

4.18.3. Method as a fundamental principle of good management thinking

4.19. Construction decision of processes by using doxastic epistemic alternatives

4.20. For reliable doxastic states of chain management

4.21. Optimizing construction of decision and documents using for deductive ability

4.22.Logical management law by conventional favorable signs situations of organization

4.23. Management by neutral-inclusive objectives

4.24. Redesigning managerial process

4.25. Managerial discipline in virtual groups

4.26. Doxastic relationship between economic growth and centralization

4.27. Economic metabolism and doxastic management in complex structures

4.28. Solutions to the management of affected cases of aggression

4.29. Risk management by doxastic perspective

4.30. Management of conceptual integration

4.30.1. De-autarhization interlocutors by isolated managerial issues

4.30.2. Categories of conceptual integration management

4.30.3. Logical model of conceptual integration management

4.31. Possible end of market economy and doxastic management

4.32. Rational self-progressive of doxastic management

Indexes

References

Copyright ©  Ioan V.  Gâf-Deac